Friday, September 25, 2009
Wednesday, September 23, 2009
Despre un strop
Durerea unei frunze
ce moarta cade din copacul ei...
Durerea unui strop de ploaie
ce moarta cade din copacul ei...
Durerea unui strop de ploaie
ce vine sa imi bata in geam cu degete subtiri de ghiata...
Ce muta e durerea in juru-mi
si-n liniste visele mor,
devin infinit si lacrima tace.
E o ordine nefireasca in lucruri,
Timpanul sta drept
iar ochii-mi sunt goi..
La capatul privirii mele e pustiu.
As vrea sa-nvat de la copac
statornicia lui atunci cand frunzele mor,
iar norul ce-si pierde pe rand stropii
ma-nvete sa plang.
...iar frunza mi-e visul,
iar stropul esti tu...
Pascu Alexandru - Florin
Tuesday, September 22, 2009
Where do I begin?
Si stateam si ma gandeam, ca de vreme ce toata luma are un blog, eu de ce sa nu am?! Vorba aia, "spirit de turma" dar care (din fericire) nu ma urmareste si prin alte parti. Cu siguranta cuvintele imi vin mult mai usor in fata unor taste decat in fata unei foi albe, care parca cere sa fie umpluta cu cuvinte care sa aiba sens, valoare, un minim de semnificatie. Aici insa, s-a inventat backspace si toate aberatiile mele se pot sterge. Sper totusi sa ramana cate ceva din ele ..
Well, ce pot spune despre mine?! Am incercat sa fiu cat mai precisa la rubrica "About me", dar cum nu iti dau voie sa folosesti decat 1200 caractere, probabil am omis unele lucruri, mai mult sau mai putin importante...cum ar fi: ma numesc Alexandra, sunt 100 % romanca, si imi duc veacul intr-un orasel-port pe malul marii Tireniene (sau Tireniane?! mah, nu stau acum sa imi bat capul cu asta) numit Civitavecchia. Cum am ajuns aici? Simplu..cu vreo 10 ani in urma al meu tata s-a decis ca e mai bine sa lase Romania pentru o viata mai buna si uite asa, acu' vreo 3 ani, a mea mama s-a decis ca totusi o familie a fost facuta pentru a trai impreuna si uite asa eu cu fratele meu a trebuit sa ii urmam pana aici. Regrete?? Da, au fost si inca sunt. Multe, mult prea multe as zice. Bunicii, prietenii, my first love .. a trebuit sa le las pe toate pentru ceea ce gandeam atunci, "o lumea mai buna".
Si asa a fost, pentru o perioada de timp, pana cand s-au gandit ai mei compatrioti sa manjeasca numele de "roman" facand toate prostiile ce le debitau capatanile!! Violuri, crime, furturi si multe altele. Din fericire, nu am avut probleme de "rasism" dar sa auzi comentarii pe strada de genu: "Guarda come sta, com'รจ ridotto quel/quella rumena!" ("Uite in ce hal e romanul ala/romanca aia!") nu e foarte placut. Dar nu am deschis acest blog pentru a vorbi despre probleme dintre italieni si romani in Italia. Cine stie pe viitor e posibil orice, dar acum ma rezum la atat.
Altceva despre mine?! Iubesc, ador fotografia .. arta fotografiei ["O poza la minut! Dureaza toata viata!"]. Inca nu m-am gandit sa fac un job din asta, pentru moment o pastrez ca pe un hobby, incercand sa imi fac strada in lumea "limbilor straine". Sper sa fie o alegere buna, atat pentru acum, cat si pentru viitor (un job ok, salariu cat sa imi permit un trai un pic mai "ok" decat decent.. ca deh, doar asta vrem toti de la viata. Nimeni nu se multumeste cu ce are si vrem intotdeauna mai mult). Asta va ramane de vazut, atat timp cat inca nici nu am inceput universitatea (6.10.2009)...
Ceea ce scriu aici, nu stiu! Poate fi folosit pe post de jurnal, pot fii ganduri, sentimente, frustrari (de ce nu?), refulari de moment (cel mai sigur), pot abera pe o tema data, gasita doar in mintea mea si poate ca totusi universal valabila. Poti sa ma condamni?
Well, ce pot spune despre mine?! Am incercat sa fiu cat mai precisa la rubrica "About me", dar cum nu iti dau voie sa folosesti decat 1200 caractere, probabil am omis unele lucruri, mai mult sau mai putin importante...cum ar fi: ma numesc Alexandra, sunt 100 % romanca, si imi duc veacul intr-un orasel-port pe malul marii Tireniene (sau Tireniane?! mah, nu stau acum sa imi bat capul cu asta) numit Civitavecchia. Cum am ajuns aici? Simplu..cu vreo 10 ani in urma al meu tata s-a decis ca e mai bine sa lase Romania pentru o viata mai buna si uite asa, acu' vreo 3 ani, a mea mama s-a decis ca totusi o familie a fost facuta pentru a trai impreuna si uite asa eu cu fratele meu a trebuit sa ii urmam pana aici. Regrete?? Da, au fost si inca sunt. Multe, mult prea multe as zice. Bunicii, prietenii, my first love .. a trebuit sa le las pe toate pentru ceea ce gandeam atunci, "o lumea mai buna".
Si asa a fost, pentru o perioada de timp, pana cand s-au gandit ai mei compatrioti sa manjeasca numele de "roman" facand toate prostiile ce le debitau capatanile!! Violuri, crime, furturi si multe altele. Din fericire, nu am avut probleme de "rasism" dar sa auzi comentarii pe strada de genu: "Guarda come sta, com'รจ ridotto quel/quella rumena!" ("Uite in ce hal e romanul ala/romanca aia!") nu e foarte placut. Dar nu am deschis acest blog pentru a vorbi despre probleme dintre italieni si romani in Italia. Cine stie pe viitor e posibil orice, dar acum ma rezum la atat.
Altceva despre mine?! Iubesc, ador fotografia .. arta fotografiei ["O poza la minut! Dureaza toata viata!"]. Inca nu m-am gandit sa fac un job din asta, pentru moment o pastrez ca pe un hobby, incercand sa imi fac strada in lumea "limbilor straine". Sper sa fie o alegere buna, atat pentru acum, cat si pentru viitor (un job ok, salariu cat sa imi permit un trai un pic mai "ok" decat decent.. ca deh, doar asta vrem toti de la viata. Nimeni nu se multumeste cu ce are si vrem intotdeauna mai mult). Asta va ramane de vazut, atat timp cat inca nici nu am inceput universitatea (6.10.2009)...
Ceea ce scriu aici, nu stiu! Poate fi folosit pe post de jurnal, pot fii ganduri, sentimente, frustrari (de ce nu?), refulari de moment (cel mai sigur), pot abera pe o tema data, gasita doar in mintea mea si poate ca totusi universal valabila. Poti sa ma condamni?
Subscribe to:
Posts (Atom)
